Pe scurt
Panoul „În trafic acum” arată o estimare statistică: câte autovehicule sunt, în medie, pe drum la ora respectivă, în toată țara sau într-un județ, pe categorii. Nu este o numărătoare în timp real: nu folosim senzori, telefoane sau aplicații de navigație, iar cifra nu știe de accidente, închideri sau vreme. Este un calcul din date publice anuale, repartizate pe ore după cum arată de obicei traficul.
Exemple pentru luni, 16 noiembrie 2026:
- ora 8:00, toată țara: circa 476.000 de vehicule în mișcare, cu un interval plauzibil între 362.000 și 622.000 (oră de vârf);
- ora 18:00, toată țara: circa 463.000, între 351.000 și 603.000 (tot oră de vârf);
- ora 3:00, toată țara: circa 44.700, între 33.400 și 60.500;
- București, ora 18:00: circa 84.600, între 59.700 și 112.000, dintre care circa 1.080 de motociclete și scutere și circa 190 de TIR-uri.
Ce s-a schimbat în versiunea 2 (noiembrie 2026)
Prima versiune dădea prea puține vehicule seara, în București și la motociclete, și prea multe TIR-uri în București. Am refăcut calculul după o cercetare nouă:
- Mai mulți kilometri pentru autoturisme. Cifra Eurostat (51.516 milioane de vehicule-km în 2024) e mai mică decât trei estimări independente: baza de date JRC-IDEES a Comisiei Europene, consumul de carburanți raportat de România și recensământul de circulație CNAIR–CESTRIN înmulțit cu lungimea drumurilor. Folosim acum 67.000 de milioane (între 58.000 și 76.000), adică 7.929 km pe an pentru fiecare autoturism înmatriculat.
- Viteza depinde de drum. În loc de 30 km/h peste tot: 47 km/h pe autostrăzi și drumuri naționale, 36 km/h pe drumurile județene și comunale, 22 km/h în medie în orașele mari, 27 km/h în celelalte orașe, iar în București viteza se schimbă de la o oră la alta.
- Bucureștiul are calculul lui. Viteza vine din TomTom Traffic Index 2025, iar forma zilei din numărătorile radar ale Primăriei Capitalei. La 18:00 sunt circa 84.600 de vehicule în mișcare, față de 46.500 în prima versiune.
- Seara. Pe drumurile din afara orașelor, formele orare germane sunt corectate oră cu oră după singurul contor românesc publicat (CESTRIN, pe DN2), care arată mai mult trafic seara și noaptea. Orașele mari folosesc forma măsurată în București, cu vârful între 17 și 18.
- Motociclete și scutere. Două părți: motocicletele și scuterele înmatriculate (2.500 km pe an, mai mult vara) și curierii de livrări pe două roți, care circulă tot anul, mai ales seara.
- TIR-uri. Pe județe, după autostrăzile și drumurile naționale din județ și traficul măsurat pe ele, nu după sediul firmelor de transport. În București rămân puține: regulamentul aprobat de Consiliul General pe 30.09.2026 cere autorizație plătită în tot orașul pentru vehiculele de la 5 tone.
- Județele primesc traficul după rețeaua lor de drumuri și după populația orașelor, nu după parcul înmatriculat. Corecția pentru mașinile în leasing nu mai e necesară.
- Nivelul traficului („Oră de vârf”, „Trafic moderat” etc.) se calculează pentru zona aleasă, nu doar pentru toată țara.
Ce numărăm
„În mișcare” înseamnă vehiculele aflate pe drum în acel moment, inclusiv cele oprite la semafor sau în coloană. Vehiculele parcate nu intră.
- Autoturisme (categoria europeană M1), inclusiv taxiurile și mașinile de transport alternativ.
- Autoutilitare (dube): vehiculele de marfă de până la 3,5 tone (N1).
- Camioane și TIR-uri: vehiculele de marfă de peste 3,5 tone, despărțite în TIR-uri (autotractoare, de obicei cu semiremorcă) și camioane (inclusiv cele cu remorcă).
- Autobuze și autocare (M2, M3).
- Motociclete și scutere, inclusiv mopedele înmatriculate și curierii de livrări pe două roți, oriunde ar fi înmatriculate vehiculele lor. ATV-urile și cvadriciclurile nu intră: circulă rar pe drumurile publice.
Nu intră tractoarele, utilajele, remorcile, bicicletele și trotinetele electrice. Pentru trotinete nu există date publice verificabile despre câte circulă, așa că nu le estimăm.
Formula, în cuvinte
- Pornim de la kilometrii parcurși pe an de fiecare categorie pe drumurile din România (vehicule-km), inclusiv de vehiculele înmatriculate în străinătate.
- Îi împărțim pe cinci tipuri de drum: autostrăzi și drumuri naționale; drumuri județene și comunale; București; orașele mari (peste 150.000 de locuitori, plus orașele din Ilfov); celelalte orașe.
- Pe fiecare tip de drum, împărțim la viteza de acolo și aflăm câte ore stau vehiculele pe drum într-un an. Pentru autoturisme, media pe toată țara iese de circa 35 km/h.
- Repartizăm orele pe zile, luni și ore din zi după profiluri tipice. O oră de mers petrecută într-o anumită oră din zi înseamnă, în medie, un vehicul pe drum în acel moment.
- Pentru un județ, luăm partea lui din fiecare tip de drum.
Pe scurt: vehicule în mișcare = vehicule-km pe oră ÷ viteza din acea oră. Valorile orare sunt puse la mijlocul fiecărei ore și unite prin linii drepte, inclusiv peste miezul nopții, așa că cifra se schimbă lin. Ora folosită este ora României, cu trecerea la ora de vară și de iarnă.
Curierii sunt numărați direct: circa 1.500 activi la vârful de seară al unei zile obișnuite în București și încă circa 1.500 în restul țării, dintre care 65% sunt pe drum în același moment. E o ipoteză pornită de la cel puțin 20.000 de curieri de livrări în 2023; joia, vinerea și sâmbăta sunt cu 15% mai mulți, duminica cu 10% mai puțini.
Datele de pornire
Parcul auto la 31.12.2025 (DGPCI, publicat pe data.gov.ro; identic cu INS): 8.774.808 autoturisme, 982.180 de dube, 360.178 de camioane și TIR-uri (dintre care 194.908 autotractoare), 58.540 de autobuze și 258.243 de vehicule din categoria L, dintre care 211.672 de motociclete, scutere și mopede (fără ATV-uri și cvadricicluri). Parcul e numitorul pentru kilometrii pe vehicul și se afișează pe județe, dar nu mai decide cât trafic primește un județ.
Kilometri pe vehicul înmatriculat, pe an (2024; kilometrii parcurși pe drumurile din România, împărțiți la parcul înmatriculat): autoturisme 7.929, dube 9.401, TIR-uri 33.106, camioane 21.256, autobuze și autocare 33.259, motociclete și scutere 2.500. Aplicați parcului de la 31.12.2025, dau pentru 2026 circa 91.000 de milioane de vehicule-km, dintre care circa 7.500 de milioane pe străzile Bucureștiului.
Viteze medii, cu tot cu opririle:
- autostrăzi și drumuri naționale: autoturisme și dube 47 km/h, TIR-uri 55 km/h, camioane 45 km/h, autobuze și motociclete 55 km/h;
- drumuri județene și comunale: autoturisme și dube 36 km/h, TIR-uri 45 km/h, camioane 38 km/h, autobuze 40 km/h, motociclete 45 km/h;
- București: 18,5 km/h media anului, 14,8 km/h la ora 8 și 13,3 km/h la ora 17 (TomTom Traffic Index 2025), circa 30 km/h noaptea;
- orașele mari: 22 km/h în medie, 17–19 km/h la orele de vârf; celelalte orașe: 27 km/h în medie;
- în orașe, camioanele merg cu 0,82 din viteza autoturismelor, autobuzele cu viteza lor comercială (15,5 km/h la Cluj-Napoca; în orașele mai mici, 17 km/h), iar motocicletele puțin mai repede decât autoturismele.
Doar vitezele din București pornesc de la o măsurătoare (TomTom). Celelalte sunt ipoteze, alese între viteza unei deplasări medii din inventarul de emisii al României (12,1 km în 25 de minute, adică 29 km/h ușă la ușă) și viteza pe rețea.
Pe ore, zile și luni
- Autostrăzi și drumuri naționale: forma orară a contorilor de pe autostrăzile germane (BASt, 2024), pe categorii, corectată oră cu oră ca să se potrivească cu contorul CESTRIN de pe DN2, singura curbă orară românească publicată. Corecția adaugă trafic seara (cu 23–32% între orele 19 și 22) și noaptea.
- Drumuri județene și comunale: forma contorilor de pe drumurile federale germane (BASt), cu aceeași corecție.
- București: numărătorile radar făcute de Primăria Capitalei în 2023 în 20 de puncte (36 de poziții de numărare), timp de 24 de ore, împărțite la viteza din fiecare oră. Viteza scade când crește traficul (relația standard BPR) și e ancorată în valorile TomTom de la orele 8 și 17 și în media anului. Traficul e aproape constant de la 7 la 18, iar cele mai multe vehicule în mișcare sunt între 17 și 18.
- Orașele mari (Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Timișoara, Brașov, Craiova, Galați, Oradea, Ploiești, Brăila) și orașele din Ilfov: aceeași formă ca Bucureștiul, cu o aglomerare mai mică, după zilele pierdute în trafic din Indexul de trafic IOV 2025 (București 12, Timișoara 10, Iași 9, Cluj-Napoca 8).
- Celelalte orașe: curba-șablon dintr-un studiu de trafic românesc (Sfântu Gheorghe 2019, aceeași în Alba Iulia 2024), cu vârfuri la 7–10 și 14–17.
- Weekend în orașe: sâmbăta sunt în mișcare cu 15% mai puține vehicule decât într-o zi lucrătoare, duminica cu 30% mai puține (ipoteză); forma orei vine din datele britanice (DfT).
- Camioane în weekend și de sărbători: forma britanică (DfT), pentru că în Germania camioanele grele nu circulă duminica.
- Zilele săptămânii, în afara orașelor: factorii pe categorii din studiul de trafic de la Sfântu Gheorghe (2019), de luni până joi media lor; la motociclete, factorii germani (BASt).
- Lunile: pe drumurile naționale, contorii CESTRIN (august de 1,25 ori media, ianuarie 0,76); pe celelalte drumuri, factorii studiului de trafic, în orașe pe jumătate. În București folosim același nivel în toate lunile, pentru că nu avem o serie lunară publică pe care s-o putem folosi. Motocicletele: 60% după sezonul plimbărilor, 40% constant (naveta); curierii, la fel tot anul.
- Sărbători: sărbătorile legale (Codul muncii, art. 139) și zilele de weekend dintr-o minivacanță se calculează ca o duminică.
Pe județe
- Autostrăzi și drumuri naționale: după kilometrii de autostradă și de drum național din județ (INS, la 31.12.2025), înmulțiți cu traficul mediu zilnic pe fiecare categorie din recensământul CNAIR 2022. Ilfovul primește dublu, pentru Centură și ieșirile din București.
- Drumuri județene și comunale: după lungimea lor.
- Orașe: după populația urbană a județului (INS, la 1.1.2026); în orașele mari, cu 30% mai mult trafic pe locuitor.
- București: separat, cu forma și viteza lui.
Pe județe nu urmărim coridoarele reale (A1, DN1, DN7): traficul de pe drumurile naționale, inclusiv cel al vehiculelor înmatriculate în străinătate, se împarte după lungime și traficul mediu, nu după traseu.
Nivelul traficului
Eticheta de lângă cifră compară estimarea de acum, în zona aleasă, cu vârful unei zile lucrătoare obișnuite (luni–joi) din aceeași lună, în aceeași zonă:
- Oră de vârf: cel puțin 85% din vârf, doar de luni până vineri; dacă traficul scade sub prag mai puțin de o oră, intervalul rămâne „oră de vârf”;
- Trafic moderat: între 55% și 85% (sâmbăta, duminica și de sărbători, chiar și peste 85%);
- Trafic redus: sub 55%;
- Noapte: între 22:00 și 6:00, sub 40% din vârf.
Într-o zi lucrătoare din noiembrie, ora de vârf ține pe toată țara cam de la 7:15 la 8:25 și de la 14:10 la 18:10, iar în București de la 7:25 la 9:05 și de la 14:35 la 18:40. În județele fără oraș mare, vârful de după-amiază vine mai devreme, pe la 16:30.
Cât de sigură este estimarea
Ziua, intervalul plauzibil e între 0,76 și 1,31 ori estimarea pentru toată țara, între 0,71 și 1,32 pentru București și cam între 0,74 și 1,35 pentru celelalte județe. Noaptea e mai larg. El combină:
- kilometrii pe an: la autoturisme, între 58.000 și 76.000 de milioane; în București, între 5.500 și 9.500 de milioane pentru toate vehiculele;
- viteza: pentru autoturisme, media de 34–35 km/h poate fi între 29 și 40 km/h (în București viteza e măsurată, deci incertitudinea e mică);
- forma orară: cel puțin ±12% pe oră, mai mult noaptea;
- repartizarea pe județe: încă ±15% (în afara Bucureștiului).
Ce nu este estimarea
- Nu este o numărătoare și nu ține cont de evenimentele de azi: accidente, drumuri închise, ninsoare, cozi la vamă.
- Nu spune dacă un drum anume este aglomerat sau nu.
- Taxiurile și mașinile de transport alternativ sunt incluse în autoturisme, nu le arătăm separat.
- Cifrele sunt rotunjite: totalul la trei cifre semnificative, categoriile la trei cifre de la 1.000 în sus și la două sub 1.000; sub 10 vehicule scriem „sub 10”. Fiecare cifră se rotunjește separat, deci suma categoriilor poate diferi puțin de total.
Surse
Fiecare sursă, cu ce folosim din ea și termenii de reutilizare. Toate au fost consultate pe 16 noiembrie 2026.
- Parc auto la 31.12.2025 și 31.12.2024 — DGPCI, prin data.gov.ro — parcul pe județe și categorii — licență OGL-ROU-1.0.
- INS TEMPO TRN103B — INS — autotractoarele pe județe — date publice, cu citarea sursei.
- Lungimea căilor de transport la 31.12.2025 — INS — kilometrii de autostradă, drum național, județean și comunal pe județe — date publice, cu citarea sursei.
- INS TEMPO POP105A — INS — populația urbană pe județe la 1.1.2026 — date publice, cu citarea sursei.
- Recensământul populației 2021, rezultate definitive — INS — orașele de peste 150.000 de locuitori — date publice, cu citarea sursei.
- Eurostat road_tf_road și nrg_bal_c — Eurostat — vehicule-km (camioanele de peste 3,5 tone) și consumul de carburanți — CC BY 4.0.
- JRC-IDEES-2021 — Comisia Europeană, JRC — vehicule-km pe categorii — CC BY 4.0.
- Recensământul general de circulație 2022 — CNAIR–CESTRIN — traficul mediu zilnic pe drumuri și categorii — informații publice, cu atribuire.
- Studiul de trafic CNAIR Ploiești–Pașcani (2020) — CNAIR, date CESTRIN — factorii lunari și curba orară de pe DN2 — document public, cu atribuire.
- Masterplanul velo al Bucureștiului, modelul de transport (2024) — Primăria Capitalei — numărătorile radar din 2023 și buclele Centrului de management al traficului — document public, cu atribuire.
- TomTom Traffic Index 2025, București — TomTom — doar valorile de titlu: 18,5 km/h media anului, 14,8 km/h la ora 8, 13,3 km/h la ora 17, aglomerare medie 62,5% — citate cu atribuire.
- Indexul de trafic 2025 — Institutul pentru Orașe Vizionare, prin TVR Info — zilele pierdute în trafic pe orașe — fapte citate.
- Curierii: RFE/RL, 07.09.2025 și Glovo România, prin Revista Biz, 29.12.2025 — numărul curierilor și orele cu cele mai multe livrări — fapte citate.
- Regulamentul CGMB pentru vehiculele grele, aprobat pe 30.09.2026 — prin Economica.net — autorizația plătită pentru vehiculele de la 5 tone, în tot orașul — act public.
- PMUD Cluj-Napoca 2021–2030 și PMUD Arad (2022) — viteza transportului public și a autoturismelor în oraș, compoziția traficului — documente publice, cu atribuire.
- Romania Informative Inventory Report 2026 — Ministerul Mediului / ANPM — deplasarea medie (12,1 km în 25 de minute) — document oficial.
- Studiul de trafic Sfântu Gheorghe (Planexe, 2019) și studiul de circulație Alba Iulia (2024) — factorii pe zile și luni și curba-șablon urbană — documente publice, cu atribuire.
- BASt, contorii automați, valori orare 2024 — Bundesanstalt für Straßenwesen (Germania) — formele orare din afara orașelor — cu citarea sursei.
- DfT, TRA0308 (2025) — Department for Transport (Marea Britanie) — forma orară în weekend — Open Government Licence v3.0.
- Codul muncii, art. 139 — sărbătorile legale.
Actualizare
Ultima actualizare: 16 noiembrie 2026 (versiunea 2: parcul auto la 31.12.2025, kilometri din 2024, populația la 1.1.2026, sărbători 2026–2027).
Refacem modelul o dată pe an, după ce apar datele noi: parcul auto pe data.gov.ro (până la 31 martie), datele INS (vara) și Eurostat (vara). Când CNAIR–CESTRIN va publica recensământul de circulație din 2026, care a avut și o zi de numărare pe 24 de ore, vom înlocui formele orare străine cu date românești.