MonitorTrafic.ro

Cum calculăm kilometrii de autostradă

De unde vin kilometrii de autostradă și de drum expres de pe MonitorTrafic.ro, ce înseamnă „în exploatare” și „în construcție” și cum se compară cu lista oficială CNAIR.

Pe scurt

Kilometrii de autostradă și de drum expres, tronsoanele în construcție și harta lor vin din OpenStreetMap, harta liberă făcută de voluntari (© contribuitorii OpenStreetMap, licență ODbL). Data hărții folosite e scrisă pe fiecare pagină. Referința oficială e lista CNAIR „Rețea în trafic – autostrăzi / drumuri expres”; pe fiecare pagină de drum vezi cele două cifre una lângă alta.

Ce numărăm

  • În exploatare: autostrăzile (cod A) și drumurile expres (cod DEx, scris DX pe site) deschise circulației.
  • Închis temporar: un tronson deschis, închis acum din alt motiv (de exemplu alunecarea de teren de pe A10). Rămâne în kilometrii în exploatare.
  • Terminat, încă închis: construit, dar nedeschis circulației.
  • În construcție: tronsoanele cu contract și șantier, așa cum sunt trecute în hartă.
  • În proiectare, nu în construcție: tronsoanele desenate în hartă „în construcție”, la care CNAIR sau CNIR spun că lucrările nu au început (contract semnat, proiect în lucru); nu intră la kilometrii în construcție, le arătăm separat, cu lungimea oficială a loturilor.
  • Kilometri de drum: o autostradă are două căi, una pe sens; o numărăm o singură dată.

Centurile ocolitoare și drumurile de legătură în construcție nu intră în cifre, chiar dacă sunt construite ca drumuri rapide.

Cum calculăm

  1. La fiecare calcul trimitem o singură cerere către un server Overpass public (overpass.private.coffee sau ovp.dresel.systems): toate autostrăzile, drumurile expres și tronsoanele lor în construcție din România. Liniile aflate în întregime în afara județelor (de exemplu podul peste Prut al autostrăzii din Republica Moldova) nu intră în calcul.
  2. Fiecare linie din hartă primește codul drumului din eticheta ref, din nume, din relația de traseu sau de la tronsonul vecin construit de aceeași firmă.
  3. Lungimea e suma distanțelor dintre punctele liniei. Pe drumurile cu două căi, fiecare cale contează pe jumătate.
  4. Județul se află după mijlocul fiecărei bucăți de linie, în limitele județelor (geoBoundaries, CC BY 4.0).
  5. Tronsoanele în construcție se grupează pe lot și pe continuitate. Numele lor vine de la localitățile de la capete (GeoNames, CC BY 4.0).
  6. Deschiderile vin din data trecută în hartă la deschidere (start_date). Ziua o arătăm doar dacă e trecută pe cel puțin 40 % din kilometrii tronsonului; altfel arătăm doar anul. Termenul unui tronson în construcție e cel estimat în hartă (opening_date), cel mult la nivel de lună.
  7. Înainte de publicare comparăm totalul cu calculul precedent (cel mult ±5 %) și cu lista CNAIR plus deschiderile de după ea (cel mult ±3 %). Dacă diferența e mai mare, păstrăm cifrele vechi până verificăm de mână.

Cât de aproape e de lista oficială

La calculul din 16 noiembrie 2026 (harta din 15 noiembrie), diferența față de lista CNAIR, completată cu deschiderea din 4 noiembrie, a fost de −0,2 % la autostrăzi și de +1,5 % la drumurile expres. Noi măsurăm traseul desenat în hartă, iar CNAIR numără lungimea oficială a loturilor, deci cifrele diferă puțin. O diferență mare vine de obicei dintr-o deschidere recentă.

Ce lipsește acum

  • Drumul expres Craiova – Târgu Jiu și drumul expres Bacău – Piatra Neamț sunt încă în licitație; apar pe hartă cu stadiul lor, nu ca șantiere.

Dacă vezi un tronson lipsă sau greșit, îl poți corecta direct în OpenStreetMap (openstreetmap.org/fixthemap). Cifrele de aici se schimbă la următorul calcul.

Ce urmează: tronsoanele în licitație, în proiectare și în studii

Pe hartă și în tabele apar și tronsoanele care nu sunt încă în construcție:

  • În licitație: procedura de atribuire e lansată, ofertele sunt în evaluare sau atribuirea e contestată; contractul nu e semnat.
  • În proiectare: contractul de proiectare și execuție (sau doar de proiectare) e semnat, dar lucrările nu au început.
  • În studii: studiul de fezabilitate e în lucru sau aprobat, fără licitație pentru construcție.

Stadiul fiecărui tronson vine din surse oficiale: CNAIR (comunicatele și situația lunară a proiectelor de infrastructură), CNIR (paginile și fișele de proiect), Ministerul Transporturilor, hotărârile Guvernului și anunțurile din Jurnalul Oficial al UE. Presa apare doar ca a doua confirmare, cu data articolului. La fiecare tronson sunt trecute sursele, data lor și data la care le-am verificat.

Unele tronsoane sunt desenate în OpenStreetMap „în construcție”, deși CNAIR sau CNIR spun că lucrările nu au început (de exemplu drumul expres Arad – Oradea sau autostrada Pașcani – Suceava). La ele urmăm sursa oficială: le trecem „în proiectare” și nu le numărăm la kilometrii în construcție. Când un tronson e doar o parte dintr-o linie mai lungă, pe care se lucrează deja, linia rămâne în construcție (de exemplu, pe autostrada A8, loturile 1B – 2C sunt desenate pe aceeași linie cu lotul 1D, unde se lucrează); kilometrii acestor tronsoane nu se mai adună o dată la cei în pregătire.

Traseu aproximativ

Traseul vine din OpenStreetMap: linia deja desenată sau linia propusă de cartografi. Unde OpenStreetMap nu are încă traseul, linia trece prin localitățile de la capete și de pe traseu (GeoNames) și e marcată „traseu aproximativ”: arată pe unde va trece drumul, nu traseul proiectat. La tronsoanele în studii, traseul se poate schimba până la aprobarea studiului de fezabilitate.

Licență și date

Kilometrii și harta sunt calculate din OpenStreetMap (© contribuitorii OpenStreetMap, licență ODbL). Stratul nostru de hartă, cu tronsoanele, kilometrii și județele, e o bază de date derivată, publicată sub aceeași licență: descarcă GeoJSON. Tronsoanele care nu sunt încă în construcție au stratul lor, sub aceeași licență, cu localitățile GeoNames (CC BY 4.0): descarcă GeoJSON. Metoda e cea de pe această pagină.

Lista CNAIR o folosim ca referință: totalul pe ani și pe drumuri, cu sursa și data listei.